joi, 18 martie 2010

Absolutul

Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa raspunda la urmatoarea intrebare: “Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?”

Un student a raspuns ferm: “Da!”

Profesorul a pus o noua intrebare: “Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol. Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre actiuni), inseamna ca Dumnezeu este cel rau?”

Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, iar profesorul a sustinut ca demonstrat astfel faptul ca a crede in Dumnezeu este o poveste pentru copii, lipsita de logica.

Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare. El s-a ridicat in picioare si a intrebat: “Domnule profesor, starea de frig exista?”

“Bineinteles!”, i-a raspuns profesorul. “Ce fel de intrebare este aceasta? Cu siguranta ca exista, nu ti-a fost frig, n-ai tremurat niciodata?”

Proaspatul student a raspuns: “De fapt starea de rece nu exista. In concordanta cu legile fizicii, ceea ce noi consideram rece reprezinta de fapt absenta caldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atata vreme cat transmite energie (caldura). Zero absolut reprezinta absenta totala a caldurii, dar starea de rece nu exista. Ce am facut noi este doar sa cream un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism.”

“Si, continua studentul, intunericul exista”?

“Bineinteles!” raspunse profesorul.

De aceasta data studentul raspunse: “Va inselati din nou, domnule profesor. Nici intunericul nu exista. Ceea ce exista de fapt este doar absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul pe suprafata pe care ajunge raza de lumina. Intunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se intampla cand nu avem lumina.”

In sfarsit, studentul il intreba pe profesor: “Domnule profesor, exista raul absolut?”

Profesorul ii raspunse “Bineinteles ca exista, dupa cum am mentionat la inceputul discutiei vedem violuri, crime, violenta peste tot in lume, toate acestea sunt intruchiparea raului.”

“Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte doua cazuri, raul absolut este un termen creat de om pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului!”
Dupa toate acestea, profesorul se recunoscu invins de aceasta argumentatie logica sii nu mai spuse nimic.

Numele acelui tanar student era ALBERT EINSTEIN.

Un comentariu:

  1. Interesant punct de vedere, însă nu pot fi întru totul de acord cu acesta iar în acest sens mă întreb: un copil abia născut care suferă de o boală incurabilă ce-l va măcina toată viaţa, suportă urmările unui rău deşi nu a avut timpul necesar să conştientizeze măcar existenţa lui Dumnezeu şi cu atât mai puţin să îl alunge din inimă? Unii ar invoca vis-a-vis de acest aspect, vechiul proverb românesc în conformitate cu care:"părinţii mănâncă aguridă iar copiilor li se strepezesc dinţii" dar să nu uităm că acest lucru ar însemna că Dumnezeu nesocoteşte principiul personalităţii răspunderii, mai ales când vorbim despre o astfel de răspundere cu urmări dintre cele mai importante..
    Răul există cu siguranţă însă numai prin opoziţie cu binele care nici el nu poate exista de unul singur. Astfel putem spune şi despre cuplul frumos-urât.
    Logica funcţionează doar până la un anumit punct acolo unde intervine ignoranţa specific umană..
    Plecând de la ideea că Dumnezeu este omnipotent, ar putea el să creeze o piatră suficient de mare pe care să nu o poată însuşi ridica?
    Dacă toţi oamenii dintr-un sat care nu se bărbieresc singuri sunt bărbieriţi de bărbier, pe acesta din urmă cine-l bărbiereşte?
    Acestea sunt doar două exemple care ilustrează limitele logicii ale cărei "puteri" nu pot fi absolutizate, cum altfel...
    Cât despre absolut, personal sunt de părere că acesta nu există, însă omul este capabil să ducă anumite sentimente, dorinţe până în imediata vecinătate iar aici mă refer desigur la sentimentul de ură şi la dorinţa oamenilor de a se înşela unii pe alţii în încercarea lor de de a-şi asigura supravieţuirea iar istoria abundă în exemple extrem de grăitoare din acest punct de vedere.. Inchiziţie, holocaust, genocidul otomanilor împotriva armenilor, ş.a.m.d...cuvinte la al căror auz, orice om cu principii morale cât de cât sănătoase, este străbătut de fiori reci. Dacă milioanele de morţi de pe urma celor câteva exemple de mai sus, sunt doar rezultatul absenţei lui Dumnezeu în inima omului, atunci afirm cu toată convingerea că toţi ateii ar trebui împuşcaţi, pentru orice eventualitate!
    În final, mai adaug faptul că binele şi răul, frumosul şi urâtul sunt concepte de o netăgăduită nestatorinicie...oameni diferiţi, din culturi şi din epoci diferite au concepţii diferite faţă de acestea, uneori chiar diametral opuse!

    RăspundețiȘtergere